Înapoi la prima pagină  |  EN  |  DE

“Turnul de pe Deal” din Grădinari

Publicat în Plaiuri7 comentarii

În vara anului trecut, mergând spre Oraviţa, ne-a atras atenţia acest turn din piatră, izolat pe un deal din apropiere de Grădinari. Ne-am tot întrebat ce o fi cu el, aşa că, de curând, ne-am întors să-i aflăm povestea. Misteriosul “Turn de pe Deal” are o vechime de aproape 300 de ani şi cândva întregea fosta biserică din Cacova.

Satul Cacova şi Grădinarii de altădată

Comuna Grădina era cunoscută în trecut sub denumirea Cacova (magh. KákófalvaNagykákovaKákova, germ. Gros Kakowa, Kakowa). Nu există dovezi despre existenţa aşezării în Evul Mediu sau în perioada ocupaţiei otomane. Prima atestare documentară are loc la scurt timp după cucerirea Banatului de către Imperiul Habsburgic, când apare pe harta lui Mercy din 1723, aparţinând de districtul Vârşeţ.1)Nicolae IlieşuMonografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, 2011

Vatra satului Cacova se afla înainte pe dealul cu acelaşi nume, în vecinătatea turnului vechii biserici de astăzi. Acolo se regăseau case răsfirate, numite colibe în această parte a Banatului. Populaţia a fost întotdeauna predominant valahă, de religie ortodoxă. Se spune că, în anul 1780, din cauza foametei, foarte multe familii ar fi plecat din Cacova pentru a se stabili în Nicolinţul Mare, în actualul Banat sârbesc.2)Nicolae IlieşuMonografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, 2011

Pe hărţile din secolele XVIII şi XIX, Cacova apare deja în vale, la fel ca acum, şi este orânduit după metodele austriece, cu străzi drepte şi perpendiculare. Din 1855, satul intră în proprietatea Societăţii de Cale Ferată Austro-Ungară (StEG). Numele Cacovei este păstrat până în anul 1964, când autorităţile comuniste decid că este nepotrivit şi îl schimbă, în mod abuziv, în Grădinarii. În anul 1968, numelui i se scurtează o literă şi devine Grădinari.3)Grădinari (Caraş-Severin) – Enciclopedia României

Turnul de pe Deal

Turnul din piatră de pe Dealul Cuca (sau Dealul Bisericii) este o rămăşiţă a fostei biserici din cimitirul din Cacova. Construcţia lăcaşului de cult a început în 1731 şi a fost finalizată abia în 1779.4)Lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin 2010Wikipedia.org

Conform statisticii greco-neuniţilor de la Buda din anul 1843, în Cacova erau 1907 ortodocşi, 434 de perechi căsătorite şi 45 de elevi. Preoţi erau Alexe Bordanovici şi Ioan Pincu iar parohia data din vremuri imemorabile. În 1906, probabil din cauza apariţiei unei alte biserici chiar în valea satului, locuitorii decid să o demoleze.

În 1987, printr-un proiect comun al administraţiei locale, Episcopiei Ortodoxe Române Caransebeş şi Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Caraş-Severin, încep lucrări de restaurare la turn şi planuri pentru refacerea navei fostei biserici. Din păcate, proiectul este suspendat în anul 1989.

La parohia Grădinari este păstrată masa de altar a fostei biserici din Cacova. Turnul de pe Deal se află pe lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin, sub codul CS-II-m-B-11120, dar, ca în multe alte cazuri de prin Banat şi din toată ţara, monumentul se află într-o stare de degradare.

Podul Maria Thereza din Grădinari

La ieşirea din Grădinari spre Greoni, ascuns privirii, se află Podul Turcesc sau Podul Maria Thereza, care a fost construit în secolul al XVIII-lea, peste râul Caraş. La fel ca în cazul Turnului de pe Deal, frumosul pod din cărămidă de altădată s-a transformat într-o ruină, devenind impracticabil, motiv pentru care a fost înlocuit cu un altul modern.

Meteoritul căzut în 1858 lângă Cacova

În 19 mai 1858, în hotarul comunei Cacova a căzut un meteorit. Raportul fenomenului meteorologic petrecut atunci suna astfel: O piatră a căzut la aproximativ 350 de pași de drumul Cacova-Comorâște, aproape de o turmă de oi, în vederea a patru ciobani. Ei au descoperit meteoritul străpuns la 8 cm în pământ, cu iarba pârlită în jur. Cel mai vârstnic păstor, Zsurzs Csinka, a ridicat piatra, care aproape i-a ars mâna. El a predat meteoritul consiliului satului, care apoi a fost transmis autorităților raionale la Oraviţa. Contele Coronini, guvernatorul militar şi civil al Voivodinei Sârbeşti şi al Banatului Timişan (1851-1860), a trimis piatra lui Wilhelm Haidinger, directorul Institutului Geologic din Viena, care a predat-o la Muzeul de Mineralogie a Curții (în prezent Muzeul de Istorie Naturală). Piatra a fost aproape intactă și cântărea 580 g.5)Kakowawww.nhmus.hu

Informaţii utile

Satul Grădinari se află în judeţul Caraş-Severin, la o distanţă de 96 de km de Timişoara (vezi harta – pe acest drum se poate vizita Castelul de la Banloc). Totodată, satul se află la numai 13 km de Oraviţa (vezi harta), unde pot fi vizitate Teatrul Vechi Mihai Eminescu, prima farmacie montanistică sau gara, care reprezintă trei premiere pentru teritoriul actual al României.


Scris de Alexandra Palconi

Credit foto: Flavius Neamciuc / Cristian Sitov

Surse

Surse
1 Nicolae IlieşuMonografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, 2011
2 Nicolae IlieşuMonografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, 2011
3 Grădinari (Caraş-Severin) – Enciclopedia României
4 Lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin 2010Wikipedia.org
5 Kakowawww.nhmus.hu
7 comentarii la "“Turnul de pe Deal” din Grădinari"
  • Caraşova | Prin Banat
    10 octombrie 2014 la 22:40

    […] se află şi Ansamblul de mori din Gârlişte (vezi foto mai jos), calea ferată Oraviţa-Anina sau Turnul de pe Deal din Grădinari. De asemenea, Oraviţa se află la o distanţă de numai 47 km, unde pot fi vizitate […]

  • Cristian
    14 octombrie 2014 la 23:14

    Atentie la adevarul istoric. Turnul, la origine, a facut parte dintr-o fortareata a Ordinului Cavalerilor Teutoni! Deci are o vechime mult mai mare; ulterior plecarii teutonilor din garnizoana, fortareata s-a deteriorat ca mai tarziu, in locul ei sa fie ridicat un edificiu monahal in cadrul caruia a fost inclus acest turn. Cititi cartea “Ordinul Cavalerilor Teutoni in Tara Carasului” de Ionel Bota, un reputat istoric pe care-l cunoasteti cu siguranta. Asa este, lumea isi aminteste doar de istoria mai recenta si majoritatea afirma ca a fost biserica acolo dar valoarea istorica a turnului e mult mai mare prin insasi vechimea si importanta obiectivului.

  • Alexandra Palconi
    15 octombrie 2014 la 20:24

    Îţi mulţumim, Cristian, pentru aceste informaţii. Vom căuta cartea domnului Ionel Bota şi vom actualiza articolul. Chiar ne bucurăm să aflăm că Turnul de pe Deal ar putea avea această vechime şi, mai mult, că are legătură cu Ordinul Cavalerilor Teutoni.

  • Teatrul Vechi "Mihai Eminescu" din Oraviţa | Prin Banat
    10 noiembrie 2014 la 20:48

    […] de Istoria Farmaciei Montanistice, şi se poate călători pe superba cale ferată Oraviţa-Anina. Turnul de pe Deal din Grădinari se află la o distanţă de numai 13 km de […]

  • Prima farmacie montanistică din România | Prin Banat
    8 decembrie 2014 la 04:13

    […] Oraviţa se poate călători pe superba cale ferată Oraviţa-Anina iar Turnul de pe Deal din Grădinari se află la o distanţă de numai 13 […]

  • Gara Oraviţa | Prin Banat
    3 ianuarie 2015 la 21:54

    […] istoria farmaciei montanistice, situat în clădirea fostei farmacii Knoblauch/ La Vulturul Negru. Turnul de pe Deal din Grădinari se află la o distanţă de 13 […]

  • Cristian
    3 mai 2017 la 08:27

    La fel ca si in cazul Turnului de pe Deal, vechimea podului e mai mare. Mai exact, era deja finalizat la 1551 de catre armata otomana pentru inaintarea trupelor spre Timisoara care, un an mai tarziu – 1552 – va cadea si va fi organizata ca pasalac. Maria Thereza apare mult mai tarziu in mentionarea locului, in sec. XVIII, pe vremea cand la Oravita era infiintat un corp militar, “Cazarma Imparatesei Maria Thereza”, cladire ce exista si-n ziua de azi.

Lasă un comentariu