Herendeşti e un sat în vecinătatea oraşului Lugoj, situat la o distanţă de 65 de km de Timişoara (vezi harta). Să fiţi cu mare atenţie dacă vreţi vreodată să mergeţi acolo, să nu păţiţi ca noi, care am ratat cu brio indicatorul spre localitate. Am ajuns în comuna Victor Vlad Delamarina, unde, încurajaţi şi de oamenii locului, am luat-o la pas spre Herendeşti, pe un drum de piatră şi pe care trec de obicei tractoare.
Vreo trei-patru ore am rătăcit pe câmpuri, prin livezi şi pe lângă o bază de antrenamente a Ministerului Afacerilor Interne. După care am găsit celălalt drum, cel corect şi asfaltat, care ducea în Herendeşti. Frustrarea s-a spulberat când, în sfârşit, ne-am văzut în faţa conacului din Herendeşti.
Conacul nimănui
Din păcate, am reuşit să aflăm puţine informaţii despre fosta reşedinţă nobiliară din Herendeşti. Conform plăcuţei de pe faţada principală, ar avea un proprietar. Un localnic ne-a povestit că acesta locuieşte în Elveţia şi că n-a mai fost de mulţi ani să se intereseze de starea clădirii. E nepotul nobilului care ar fi trăit cândva în Herendeşti.
Noi am găsit prin căile internetului un singur nume – Herglotz-Friedman Edmund, care apare menţionat ca moşier din Herendeşti, în perioada interbelică. Acelaşi localnic ne-a mai spus că conacul a fost naţionalizat şi transformat în C.A.P. şi că, imediat după ’89, în clădire a funcţionat grădiniţa satului.
Astăzi, grădina conacului a fost transformată în punct de colectare (neoficial) a deşeurilor. Acoperişul clădirii s-a prăbuşit şi pereţii stau şi ei să cadă. Totuşi, chiar dacă reşedinţa a schimbat mai mulţi proprietari, pardoseala şi zugrăveala pereţilor par să fie cele originale. Vom continua să căutăm informaţii şi date despre conacul din Herendeşti. Dacă aveţi sugestii sau îi cunoaşteţi povestea, aşteptăm să ne contactaţi.
Articol scris de Alexandra Palconi.
Traducere în limba engleză de Doiniţa Spuză.
Credit foto: Flavius Neamciuc
3 comentarii la "Conacul din Herendeşti"
Proprietarul
18 aprilie 2014 la 14:21Buna ziua,
Nu scrieti informații fără suport. Sătenii ce v-au informat si-au făcut coteț de gaini din tâmplăria casei, presedintele CAP si-a însușit mobila de zeci de mii de Euro, iar ceilalți au vândut in Italia ce a mai rămas. Entuziasmul de proprietate se reduce evident in cazul unor astfel de oameni care nu știu ce fac si ce pierd.
O zi buna
Alexandra Palconi
18 aprilie 2014 la 14:29Vă mulţumim pentru aceste informaţii. Detaliile pe care le-am găsit sunt culese din documente ale vremii (şi acelea foarte puţine). Un alt lucru pe care l-am aflat ulterior este că familia care a locuit în conac nu era nobilă. La fel cum scrie şi în articol, când am mers în Herendeşti nu prea am găsit pe cineva cu care să vorbim. Motiv pentru care ne vom întoarce acolo, mai ales că ne-a fost oferită o pistă. De asemenea, dacă doriţi, ne-am bucura să ne spuneţi povestea conacului…
Prin Banatul de altădată: Clopodia – Prin Banat
3 septembrie 2015 la 14:49[…] Traducere în limba engleză de Doiniţa Spuză. […]