Înapoi la prima pagină  |  EN  |  DE

Castelul din Banloc care aşteaptă să fie redescoperit

Publicat în Povești3 comentarii

La 50 de km distanţă de Timişoara (vezi harta), stă ascuns Castelul Kárácsonyi din Banloc. Timpul i-a furat strălucirea, încercările de restaurare l-au nimicit şi mai tare şi oamenii l-au vandalizat de atâtea ori, încât nimeni nu mai poate ţine socoteala. Nici măcar natura nu l-a iertat, fiind lovit de un puternic cutremur în anul 1991.

Castelul tuturor vs. castelul nimănui

Castelul a fost ridicat în anul 1793, de Lázár Karátsonyi. Până la începutul secolului XX, în jurul clădiri se amenajează şi un parc cu specii valoroase de copaci şi statui. În 1935, Kárácsonyi – Keglevich Imre vinde proprietatea Reginei Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al II-lea al României.

În 1948, după plecarea reginei, statuile din parc sunt vandalizate iar arhiva şi biblioteca arse. Între 1950-1958, Banlocul trece prin mâinile altor doi proprietari, apoi e transformat, pe rând, în casă de bătrâni şi orfelinat. Din 1983 şi până la cutremur, aici a funcţionat Şcoala cu clasele I-X (sursă). Astăzi este concesionat de Mitropolia Banatului, dar se zvoneşte că terenurile regale şi castelul vor fi retrocedate Prinţului Paul de România.

Nu ştiu să vă spun nimic, decât ruină şi paragină şi tot ce vedeţi.

Asta ne-a spus domnul Alexandru, paznicul Castelului Kárácsonyi din Banloc, în toamna trecută, când am fost în vizită. Pe soţia sa am întâlnit-o cu vreo 10 minute mai devreme. Aducea nişte butuci proaspăt tăiaţi din parcul castelului, probabil pentru lemn de foc. Alexandru ne-a întrebat dacă am venit să cumpărăm proprietatea, fiindcă Uniunea Europeană aduce un reprezentant, care zice că ar vrea să îl cumpere.  A fost retrocedat. Trebuia să vină să vadă care-i situaţia, cât e de degradat, ne-a spus el, referindu-se la Prinţul Paul, bănuim. Io-s paznic. Cât n-am fost paznic, uitaţi burlanele: or fost de cupru, toate le-au luat. Şi pe partea asta şi partea aia. La urmă s-a gândit Parohia să pună un om de pază aici. Momentan, ei coordonează.

Urmează un moment de tăcere, după care Alexandru ne descrie cum ar putea fi pus în valoare parcul Castelului Kárácsonyi: Eei, cât de frumos s-ar putea face… Reparaţii, nişte piscine în spate, nişte chioşcuri pentru copii (soţia paznicului râde). În fiecare duminică de vară, îi plin aici de copilaşi. Dar şi ăi mari vin, că n-au unde să se ducă. Foarte bine ar fi. Cu dulciuri, cu sucuri, piscine, frumos, curat. Care o vrea bea o bere, care nu, un suc. Da’ ar veni. Şi aşa vin: “Păi, să filmăm!” Ce să filmaţi? La Borsec, poate aţi fost: tot halul ăsta. Am văzut la televizor, că eu n-am fost. Dezastru.

Este o sondă cu apă fiartă, ca la Deta şi imediat s-ar putea trage. Şi la noi este una, care nu-i folosită de vreo 30 de ani. Nu-i folosită. 30 şi 40 de grade temperatură. La Deta, acolo nu ştiu dacă aţi fost, unde să trage din sondă, îi un fel de băi. Băi aprobate, tot, să duce lumea de la Banloc cu maşini pentru reumă, pentru diferite boli. Dacă aveţi ocazie, mergeţi să vedeţi. Acolo-i ceva frumos, acolo aveţi ce să vedeţi.

Când ne-am luat la revedere, Alexandru ne-a spus: Dacă mai vreţi, puteţi să mai veniţi. DACĂ aveţi un scop să-l cumpăraţi.


Articol scris de Alexandra Palconi

Traducere în limba engleză de Doiniţa Spuză

Credit foto: Flavius Neamciuc

3 comentarii la "Castelul din Banloc care aşteaptă să fie redescoperit"
  • Depozitul de cereale din Giera | Prin Banat
    22 aprilie 2014 la 18:47

    […] apoi DN59B (vezi harta), sau prin Giulvăz, pe DJ593. Obiective care mai pot fi vizitate în zonă: Castelul din Banloc, Conacul Gudenus din Gad sau Conacul Mocsonyi din […]

  • “Turnul de pe Deal” din Grădinari | Prin Banat
    2 septembrie 2014 la 18:47

    […] Caraş-Severin, la o distanţă de 96 de km de Timişoara (vezi harta – pe acest se poate vizita Castelul de la Banloc). Totodată, satul se află la numai 13 km de Oraviţa (vezi harta), unde pot fi vizitate Teatrul […]

  • Castelul Mocioni din Vlaicovăţ – Prin Banat
    2 iulie 2015 la 19:47

    […] Revitalizarea zonei, cu efecte benefice pe termen lung, poate depinde astfel de înțelegerea și valorificarea acestor raporturi. Pornind de la clădirea castelului, înțeleasă ca piesă principală și dominantă a întregului sistem, reactivarea sustenabilă a fostului ansamblu se poate realiza doar după o analizarea preliminară a potențialului acestuia și depistarea unei funcțiuni adecvate. Odată parcurși acești pași, implementarea corectă a schemei de dezvoltare depindă de un regim de proprietate clar, de etapizarea asumată a lucrărilor și de atragerea fondurilor de investiție necesare (fără de care un eventual proiect început poate sfârși la rândul său în ruină, ca în cazul șantierului din Banloc). […]

Lasă un comentariu