În Crivina de Sus, un sat situat pe braţul drept al râului Bega, chiar la graniţa dintre judeţele Timiş şi Hunedoara, se păstrează de peste 300 de ani o adevărată comoară: cea mai veche biserică de lemn din Banat. Lăcaşul de cult cu hramul “Cuvioasa Paraschieva” datează din anul 1676 şi are o construcţie de referinţă în arhitectura vernaculară, motiv pentru care a fost clasată ca monument istoric de interes naţional tip A, sub codul TM-II-m-A-06214.
Din păcate, din cauza stării de degradare în care se află la ora actuală, biserica din Crivina de Sus stă să piară chiar sub ochii noştri. De un an încoace, o echipă de voluntari şi preotul satului încearcă să salveze monumentul istoric.
Cea mai veche biserică de lemn din Banat
Satul Crivina de Sus, aflat la o distanţă de aproximativ 25 de km de Făget, este atestat documentar din secolul al XVI-lea, sub numele de Also Krywyna. În perioada 1514-1516, domeniul este menţionat ca făcând parte din puternicul domeniu al Cetăţii Şoimoşului, fiind stăpânit de contele George de Brandenburg, obţinut de acesta în urma căsătoriei cu văduva lui Ioan Corvin, fiul regelui Matei Corvin.1)Wikipedia – Crivina Iniţial, satul era aşezat în partea stângă, în spatele bisericii de lemn, peste deal. După aceea, oamenii au coborât în vale. Vis-a-vis de biserică exista şcoala. Mărturii ale fostei vetre sunt două cruci de hotar, spre Lăpugiu de Sus.
Tradiţia locală şi documentele spun că lăcaşul de cult a fost adus tocmai din Ilia, din Valea Mureşului, fiind donat măruntei comunităţi din Crivina de Sus de către o văduvă bogată, aşa explicându-se arhitectura monumentului asemănătoare bisericilor din ţinutul Hunedoarei. Astăzi, deasupra portalului sudic al bisericii, o inscripţie chirilică incizată în lemn ne oferă detalii precise despre anul în care a fost ridicată: “Făcut-au aistă biserică, anul Domnului 1676 m(ese) t f(ebruarie), z(iua) 3”. Astfel, biserica de lemn din Crivina de Sus este cea mai veche din zona Banatului, având o importanţă majoră pentru patrimoniul actual.
Aşezată pe un deal şi înconjurată de un cimitir ortodox tradiţional, condiţia bisericii de lemn din Crivina de Sus nu este una fericită. Pentru a vă forma o imagine de ansamblu asupra stării de degradare în care se afla aceasta în urmă cu doar doi ani, puteţi vedea câteva fotografii aici. În vara anului 2013, din iniţiativa Asociaţiei de Peisagişti din România, un grup de voluntari (formată din arhitecţi, peisagişti, etnologi, geografi, teologi, ingineri, restauratori de pictură, antropologi, istorici etc.) au decis să salveze monumentul istoric, care nu mai beneficiase de o restaurare serioasă de 50 de ani şi unde ploaia făcea imposibilă slujba de duminică.
Procesul de restaurare a debutat cu o serie de workshop-uri studenţeşti, prin care au fost analizate biserica şi puţina pictură rămasă, cimitirul şi pietrele sale, arhitectura vernaculară şi meşteşugurile, comunitatea, ţesutul construit, peisajul. Tot în anul 2013, la scurt timp după atelierul studenţilor, părintele Ionel, preotul din Crivina de Sus, şi primăria comunei Pietroasa au reuşit să repare, cât de cât, drumul de acces către cimitir şi au învelit cu folie acoperişul cu şindrilă al bisericii, pentru a stopa infiltraţiile cauzate de ploaie.
Când am intrat prima oară în biserică, mi-a venit să plâng.
Momentan, Crivina de Sus are 92 de numere de casă şi o populaţie de aproximativ 200 de locuitori, majoritatea fiind de religie neoprotestantă. Conform părintelui Ionel, declinul ortodoxiei a început în anul ’62. Până atunci, era un părinte care locuia aici în sat, era căsătorit cu fiica învăţătoarei. După ce a murit el, preoţii au venit şi n-au venit, oamenii au început să treacă la penticostali şi uite aşa nu i-a mai interesat de biserică. Înainte de veni eu (în 2011), a mai fost un preot tânăr, dar a stat puţin. Acum e la Româneşti (la Mănăstirea “Izvorul lui Miron”). Înainte de el a fost, timp de 25 de ani, un alt preot. Atunci s-au întâmplat multe, în perioada aia, şi s-a ajuns aşa cum este acum (biserica).
Când am venit eu, era tare dezolant. Când am intrat prima oară în biserică, mi-a venit să plâng. Tot timpul ploua (în interiorul bisericii). În altar erau nişte locuri în care tot timpul era ud. Pe pereţi era plin de prosoape rupte, mucegăite. Până anul trecut, aveam lilieci aici. Intrau prin acoperiş. Acum mai intră doar în mansardă. Nu mai plouă, deocamdată, înăuntru. Acum, se poate sluji din nou.
Ultima intervenţie asupra bisericii a avut loc între anii ’68-’70, când a fost schimbat acoperişul. Nu a fost o lucrare autorizată, făcută de specialişti, ci de nişte oameni din Maramureş, care au făcut ce au putut. Atunci a fost pusă tablă pe acoperiş, acoperită ulterior cu şindrilă. Arhitectura originală era numai cu şindrilă, de care trebuie să te îngrijeşti. Am înţeles că 10 ani e perioada de garanţie la şindrilă. După aceea, trebuie schimbată sau întreţinută cu uleiuri, ne-a spus părintele Ionel.
Anul trecut am făcut o curăţenie generală, am mai lipit pereţii şi am dat cu var. Important e să o putem proteja, să nu mai plouă pe ea. Acum nu mai plouă decât prin turlă, că nu am putut să punem folie şi pe ea. Asta e o folie de solar mai specială, adusă din Ungaria. E mai bună decât cea normală, e mai groasă. Folia nu este lipită direct pe acoperiş. Între acoperiş şi folie există un strat de material care atrage umiditatea, pentru a nu face condens.
Pictura originală de la 1800 se păstrează doar pe uşa împărătească şi pe crucea de deasupra ei, precum şi pe cele două icoane vechi care au fost salvate şi au rămas în biserică. Mai sunt două icoane în muzeul Mitropoliei din subsolul Catedralei. Au fost restaurate de mult şi trebuie să intrăm în posesia lor. Am înţeles că ar mai fi şi în alte muzee din Timişoara sau chiar din Lugoj. Icoanele acestea erau puse acolo în faţă, dar ploua prin tavan pe ele şi aşa s-au deteriorat. Urmează studenţii să le ducă la Timişoara, să le restaureze în laboratoarele lor. La uşile împărăteşti au făcut, anul trecut, o consolidare. Au mai lipit, au întărit stratul, să nu cadă.
Oficial, în Crivina de Sus mai sunt aproximativ 50 de ortodocşi. Părintele Ionel slujeşte în biserica de lemn din Crivina de Sus doar primăvara şi vara, o dată la două săptămâni. Iarna este foarte frig, mai sunt şi crăpături prin pereţi, la cupolă sunt spărturi. De la Paşti, de la Înviere am reînceput să slujesc aici. Despre cea mai veche biserică de lemn din Banat părintele Ionel ne-a mai spus că e foarte frumoasă, intimă, primitoare, precum e casa bunicilor. Vă daţi seama, din 1676, câte rugăciuni ale moşilor, ale strămoşilor…
Se strâng fonduri pentru protejarea monumentului istoric din Crivina de Sus
Prin proiectul Biserici înlemnite din Banat. Restaurarea bisericii de lemn “Cuvioasa Paraschieva”, Crivina de Sus, Asociaţia Peisagiştilor din România şi-a propus să protejeze monumentul istoric. Procesul de salvgardare a bisericii a fost construit gradual, ei aflându-se acum în faza finală, cea de intervenţie pentru stoparea stării de degradare a lăcaşului de cult. O altă etapă din acest a fost constituită dintr-o serie de întâlniri şi discuţii cu specialişti din varii domenii, cu membri ai administraţiei publice şi comunitatea locală:
Feedback-ul a fost unul pozitiv, din mai multe părţi. Specialiştii ne felicită, apreciază şi ne încurajează mult.[…] Comunitatea locală s-a ataşat mult de proiect, au participat anul trecut în activităţile proiectului, în sensul că ne-au ajutat la construcţia porţii principale de intrare în cimitir şi nu numai. Cu mic cu mare, au fost deschişi, au stat cu noi de vorbă, ne-au povestit din istoria locului.Şi membrii administraţiei publice ne-au ajutat, în măsura în care au putut, dar realitatea economică a lumii rurale nu permite alocarea unor fonduri pentru salvarea bisericii de lemn, monument istoric, ne-a spus Raluca Rusu, vicepreşedinte AsoP – Filiala teritorială de vest.
Între 3-13 august 2014, AsoP va organiza al doilea atelier interdisciplinar la biserica de lemn din Crivina de Sus. Bugetul total pentru procesul de salvgardare este estimat la suma de 102.550 lei, iar acesta include atât studiile, expertizelele, proiectul de arhitectură şi materiale pentru eşafodaj şi proiectul pentru restaurare a monumentului istoric, cât şi organizarea atelierului din perioada 3-13 august 2014, la care vor participa 30 de persoane (studenţi şi specialişti).
Scopul atelierului este realizarea studiilor de specialitate, respectiv a releveului asupra bisericii, scanarea 3D a bisericii şi un studiu antropologic asupra comunităţii din Crivina de Sus. Pe lângă acestea se vor face intervenţii in situ, continuare a celor de anul trecut: realizarea împrejmuirii din nuiele a cimitirului, refacerea crucii de pomenire din cimitir, ridicarea porţii conform specificului local, pentru accesul secundar în cimitir. Urgentă e realizarea structurii metalice a eşafodajului şi a membranei tensionate şi montarea acestora. Eşafodajul va avea rolul unei umbrele, care va proteja biserica de infiltraţiile provenite în urma precipitaţiilor. Având în vedere că acoperişul din şindrilă este pe alocuri deteriorat, fără acest eşafodaj, biserica este expusă infiltraţiilor, lucru foarte grav, care accentuează degradarea/deteriorarea lemnului din interior, a mai spus Raluca Rusu.
Din totalul bugetului ar mai fi nevoie de 18.500 lei, suma necesară pentru construcţia şi ridicarea eşafodajului. Cei care doresc să ajute la stoparea stării de degradare în care se află cea mai veche biserică de lemn din Banat, pot face o donaţie în contul AsoP. Mai multe detalii despre strângerea de fonduri găsiţi pe site-ul www.cimitiredinbanat.ro. Mai jos puteţi vedea o simulare a eşafodajului menit să protejeze biserica de lemn din Crivina de Sus.
Informaţii utile
Crivina de Sus se află la o distanţă de 121 km de Timişoara (vezi harta). Drumul de acces până în sat se află într-o stare foarte bună. În vecinătatea Crivinei de Sus se află satul Poieni, unde pot fi văzute clădirile fostei tabere de vară şi pot fi vizitate biserica de lemn (mai tânără cu 100 de ani decât cea din Crivina) sau cripta lui Bogdanovich Ferencz.
Actualizare 14 octombrie 2014
Slujba de hram la Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschieva” din Crivina de Sus
În data de 13 octombrie 2014, de la ora 19:00, a avut loc slujba de hram (Cuvioasa Paraschieva) în cea mai veche biserică de lemn din Banat – un frumos eveniment la care am participat şi noi.
Articol scris de Alexandra Palconi
Credit foto: Flavius Neamciuc/Cristian Sitov
10 comentarii la "Cea mai veche biserică de lemn din Banat"
mircea sitov
29 iulie 2014 la 06:02Un articol impresionant care poate sa trezeasca interes in inimile romanilor ptr. a vizita acea biserica din Crivina de Sus.
Alexandra Palconi
29 iulie 2014 la 15:03Şi noi sperăm că o va vizita tot mai multă lume. Dar, cel mai important în acest moment este ca oamenii să sprijine salvarea acestui monument istoric.
Daniel Korb
22 august 2014 la 10:44Ar fi deosebit de utila realizarea unei pagini pe Facebook a proiectului de restaurare, ar putea capata o vizibilitate mult mai mare si implicit, mai multe donatii.
Simona
23 august 2014 la 16:56Din pacate, nu este singura biserica de lemn care se degradeaza din cauza nepasarii, exemple in Banat sunt multe. Ministerul Culturii, tipic romanesc, nu are niciodata bani pentru asa ceva, insa cel mai trist este ca pentru Catedrala Neamului si pentru biserici noi intotdeauna sunt bani, iar pentru conservarea adevaratelor valori niciodata.
An ancestral place of worship: Banat’s oldest wooden church - Beyond Dracula
2 octombrie 2015 la 00:22[…] sourced from PrinBanat.ro. Used with […]
Noi nu știm ce avem - Claudia Tănăsescu
13 octombrie 2015 la 14:57[…] din Crivina de Sus și proiectele de recondiționare a ei pe site-ul proiectului Prin Banat aici.) Părintele Ionel ne povestește cum a făcut curățenie în biserică, unde ploua înăuntru prin […]
Fabuloasa metoda prin care e SALVATA o comoara nepretuita, aflata nu departe de Timisoara! Oamenii care merita un mare BRAVO! FOTO si VIDEO! | Opinia Timisoarei – Stiri din Timisoara cu foto si video, evenimente, locuri de munca, meteo, curs valutar
3 mai 2016 la 14:01[…] Biserica, unul dintre cele mai reprezentative lacase de cult din intreg Banatul, este realizata din lemn si se afla intr-o stare avansata de degradare. Acoperisul e putred, liliecii zburau nestingheriti prin naos si altar, iar micuta si saraca comunitate din Crivina de Sus, in care ortodocsii sunt minoritari, predominand penticostalii, nu aveau cum sa sustina financiar reabilitarea bisericii. Mai multe imagini in fata carora iti vor da lacrimile AICI! […]
cineva undeva
26 august 2017 la 16:08Granița dintre Timiș si Caraș-Severin, nu Hunedoara!
Cristian Sitov
27 august 2017 la 15:02Granița Timișului cu Hunedoara este la 1km înspre Est – practic, peste deal. Granița cu Carașul este puțin mai departe, la vreo 10km, însă spre Sud.
Dragan Adriana
19 octombrie 2021 la 20:25Am trait o emotie puternica pana la lacrimi intrand in biserica.Am avut senzatia unei imbratisari.Cu voia lui Dumnezeu voi reveni din nou,si din nou…