Conacul Gudenus din Gad

Satul Gad nu e cea mai uşor de găsit localitate din judeţul Timiş, cu atât mai mult că ultimii 10-15 km până acolo se parcurg pe un drum îngust din piatră, prin câmpie. Am ajuns toamna trecută până acolo. După kilometri întregi de mers prin pustietate, am devenit foarte sceptici în privinţa găsirii unei foste reşedinţe nobiliare. Dar, când tocmai credeam că nu mai avem altă opţiune decât să facem cale întoarsă la Timişoara, în direcţia noastră de mers a apărut un deal. De acolo de sus am putut să vedem casele modeste ale satului Gad şi turla unei biserici. Cinci minute mai târziu opream mașina în faţa conacului Gudenus.

Sat numit după voievodul Glad

Legenda spune că numele satului Gad a fost ales în cinstea voievodului Glad, în locurile acestea având loc înainte de anul 1000 o bătălie cu oştile maghiare. Prima atestare documentară a localităţii datează din 1333. Astăzi, Gadul pare a fi un sat ferit de ochii lumii, aşezat pe malul Timişului, într-o vale împrejmuită de nişte maldăre de pământ. Pe la 1720, satul era menţionat ca fiind românesc. Colonizări cu familii germane ar fi avut loc la scurt timp după aceea. Însă, la 1900, locuitorii Gadului erau în proporţie de 35% de naţionalitate sârbă, fapt susţinut de existenţa bisericii ortodoxesârbeşti de aici.

Azi mai sunt doar 190 de suflete în sat. Casele îţi dau senzaţia stranie a întoarcerii în timp. Majoritatea sunt părăsite, dărăpănate. Doar câteva dintre ele au scăpat – doar cele care au, probabil, proprietari mai înstăriţi, fiind animate de culori vii (roz, verde crud, albastru deschis) pe faţade, în contrast cu Conacul Gudenus, care aşteaptă în zadar să înflorească din nou.

Gad, moșia familiei Fodor

Se presupune că, după eliberarea de sub dominaţia turcească a Banatului şi trecerea sa sub administraţie habsburgică, satul ar fi fost cumpărat de familia maghiară de viţă nobilă Fodor. Tot ei ar fi ridicat aici şi actualul conac Gudenus, la începutul secolului al XIX-lea. În Gad ar mai fi existat cândva încă o reşedintă a familiei Fodor, dar din care astăzi au rămas doar ruine.

Revenind la conacul Gudenus, se ştie despre acesta că, până în interbelic, a fost schimbat între mai mulţi proprietari. Ultima familie amintită este Gudenus, de la care a rămas şi denumirea conacului. Gudenus mai avea proprietăți și bunuri atât în Budapesta, cât și în Timișoara, unde baronul Bela Gudenus (26 octombrie 1863 – 9 septembrie 1941), unul dintre fiii  marelui baron Hugo Gudenus, a construit în anii 1910 un palat impozant (pe strada. E. Gojdu, nr. 7, în cartierul timișorean Iosefin). În ultimii ani ai administrației austro-ungare în Banat, baronul Bela Gudenus nu era doar o figură importantă în viața societății timișorene, ci și ocupa funcția de virilist la Primăria Municipiului Timișoara. După moartea  bătrânului baron Hugo Gudenus și a soției acestuia, presa budapestană din anii 1920 menționează cum copiii acestora se judecă pe motivul distribuirii inegale a averii. Procesul a durat aproximativ 7 ani și a fost închis definitiv în 1929, la acordul tuturor părților. Baronul Bela Gudenus a murit în 1941, în Timișoara, în palatul său din cartierul Iosefin, la vârsta de 78 de ani.

Conacul Gudenus a servit câţiva ani ca spaţiu pentru şcoala din Gad, după care a fost lăsat în voia sorţii. Astăzi, se află în proprietatea Primăriei Ghilad. Un om de-al locului ne-a povestit că, până în urmă cu câţiva ani, aici ar fi fost proprietar un “baron ungar. O mai fost cineva din partea baronului, de la Budapesta, şi, când o văzut halul în care îi, s-or lipsit să mai moştenească. […] Nimic nu o fost aici, nici măcar CAP. Doar părăsit. Umblă vorba că o să-l refacă. Acum, eu ştiu… Au căutat, au fost nişte oameni şi au făcut măsurători de la capăt, până la biserică. Au verificat şi fundaţia, să vadă dacă e bună. Au zis că ţine, că merită să-l refacă. Dacă nu mint, au spus că de la primăvară îl repară, să arate cum a fost. Ce-o fi, om videa!”

Conacul Gudenus din Gad la începutul secolului XX

Castelul dispărut din Fodorhausen

În anul 1939, satul Fodorhausen a fost dizolvat, fiind alipit Gadului (motiv pentru care astăzi mai poartă şi acest nume). Deşi se consideră că Fodorhausen se afla la o distanţă foarte mică de Gad, pe unele hărţi ale Banatului, fosta localitate apare la o distanţă de aproximativ 2 km (o dovadă pe Mapire şi referiri la acest subiect într-un articol în limba germană, scris chiar de un fost localnic). Se presupune că în Fodorhausen (sau Fodorháza, trad. rom. Casa lui Fodor) ar fi fost prima reşedinţă a familiei nobile, unde ar fi existat un castel, dispărut însă înainte de aşa-zisa dizolvare a localităţii.

Cât despre Conacul Gudenus din Gad, e de prisos o descriere a nivelului de degradare în care se află acesta momentan, dovadă fiind fotografiile de alături. Conform Ministerului Culturii, Conacul Gudenus din Gad este monument istoric de interes național (cod LMI TM-II-m-B-20180). Tot ce putem face este să sperăm că localnicul cu care am stat de vorbă în 2013 a avut dreptate şi că imobilul își va recăpăta strălucirea de altădată.

Scris de Alexandra Palconi. 

Traducere în limba engleză de Doiniţa Spuză.

Credit foto: Flavius Neamciuc