Înapoi la prima pagină  |  EN  |  DE

Castelul Contelui de Mercy din Carani

Publicat în Povești3 comentarii

De la jumătatea drumului dintre Timişoara şi Arad, pe DN69/E671 (apoi pe DJ692, vezi harta) şi până în localitatea Carani, te tot îmbie indicatoare către Castelul Contelui de Mercy. Dezamăgirea apare în momentul în care ajungi chiar în faţa imobilului istoric şi constaţi că, de fapt, nu-l poţi vizita, din diferite motive: există un gard care limitează accesul la Castel (la fel se întâmplă şi din cauza vegetaţiei foarte bogate din jurul său) şi se află pe proprietatea unei companii de cereale din localitate. Mai mult, din cauza stării avansate de degradare în care se află momentan, vizitarea Castelului Contelui de Mercy din Carani este nerecomandată.

Scurt istoric

Se spune că în Evul Mediu, în partea de sud a actualului sat Carani, exista o aşezare numită Surduk, amintită adeseori de localnicii de origine germană. În aceeaşi perioadă, în partea de nord a Surdukului, exista un sat Károly, care este menţionat în 1717 cu numele (scris greşit, probabil) Kayragn.

În 1733, baronul Engelshofen întemeiază aici localitatea Mercydorf (Satul lui Mercy), în cinstea precedesorului său, Claudius Florimund de Mercy (1666-1734), guvernatorul civil şi militar al Banatului. Engelshofen a continuat planurile Contelui Mercy de a dezvolta cultivarea viei, orezului şi de a introduce în Banat creşterea viermilor de mătase.

Astfel, Mercydorf devine aşezarea cu cea mai mare comunitate de italieni şi spanioli din Banat. Coloniştii italieni au fost aduşi aici în frunte cu abatele Clemente Rossi, primul paroh din Mercydorf şi directorul tuturor întreprinderilor cu viermi de mătase din regiune. După anul 1765, în Mercydorf se stabilesc şi colonişti de origine franceză şi germană. În timp, din cauza ciumei, a climei insalubre şi a plaiurilor mlăştinoase caracteristice Banatului,  italienii, spaniolii şi francezii dispar iar, la începutul secolului al XIX-lea, Mercydorf era un sat german (şvăbesc)1)Donauschwaben Villages Helping Hands, a Nonprofit Corporation.

Satul Carani/Mercydorf (germană) s-a mai numit Káran (Caran, după pârăul cu acelaşi nume care străbate localitatea), Merczyfalva/Mercyfalva (maghiară), Merţişoara sau Cărani.

Reşedinţa Contelui de Mercy?

Castelul din Carani a fost ridicat între anii 1733-1734, de către coloniştii italieni şi spanioli, fiind una dintre cele mai vechi clădiri din Banat. Unii spun că imobilul, “Castelul Contelui de Mercy”, aşa cum apare inclusiv în lista monumentelor istorice din judeţul Timiş2)WikipediaLista Monumentelor Istorice din judeţul Timiş, nu ar fi fost niciodată al guvernatorului Banatului, Contele Florimund Mercy. Sau, cel puţin, acesta nu a locuit niciodată aici, stingându-se din viaţă în acelaşi an în care a fost finalizată construcţia Castelului (1734).

Domeniul Mercydorf şi Jădani (mag. Zsadányi, astăzi Corneşti) a avut mai mulţi proprietari. În 1780, contele János Saurau cumpără domeniul de la Trezorerie. Între 1805-1870, acesta aparţinea familiei de origine spaniolă Lo Presti de la Fontana D’Angioli şi, între 1870-1874, grofului János Barinyai. Ultima familie de nobili care a locuit aici a fost cea a lui Ferencz Féger de Mercyfalva és Zsadányi. Ultimul descendent al familiei a fost Oskar Féger (1865-1931). După moartea sa, averea a fost moştenită de soţie şi de copiii săi. Apoi, la fel ca majoritatea reşedinţelor nobiliare din Banat, Castelul din Carani este naţionalizat şi transformat în C.A.P, funcţionalitate care îi este păstrată până în anul 1989.

Dacă-i monument istoric, cineva trebuie să  se ocupe de el. Nu poţi să-l laşi aşa, să se ducă, nu?

Evenimentele prin care a trecut Castelul după 1990 le-am aflat tocmai de la paznicul companiei de cereale, în a cărei curte se află şi imobilul istoric.

Aici, de o parte şi de cealaltă erau grajdurile castelului. S-or dus, s-or dărâmat. Aici a fost sediul CAP-ului, până în 1989. Birourile erau sus, acolo, în Castel. Grajdurile s-or folosit ca magazii. Apoi, o fost dat înapoi unui urmaş, care acum e prin Austria.

După ce a fost cumpărat pământul, în ’91, directorul moarei o vrut să facă birourile companiei tot în Castel. A vrut să-l renoveze, o dat jos tencuiala, o tras curent, dar nu s-o înţeles cu urmaşul şi atunci o trebuit să îl lase aşa, nu o putut să mai lucre’ nimic. Ăsta (n.r. castelul) nu-i mai aparţine. Nimeni nu mai ştie nimic al cui e. Adică, nu ştiu!

Când a vrut el să facă aici birourile, Castelul încă era bun. Îl punea la punct şi măcar stătea în picioare acum. Toate s-or dărâmat. Beciul s-o dărâmat. Tot! Dacă plouă, vă daţi seama? Toată apa intră înăuntru şi putrezeşte lemnul! Coridorul ăla e tot putrezit, nici nu mai poţi să calci pe acolo. Rişti să-ţi pice ceva în cap. Pică o ţiglă şi te omoară.

Curioşi fiind despre primul proprietar al Castelului, paznicul ne-a spus că, aşa cum scrie şi pe indicatoare, Castelul din Carani a fost al Contelui Mercy. Aşa-i zice şi la sat: Merţişoara. Dup-aia or schimbat comuniştii şi l-or făcut Carani. Îi păcat, mare păcat. Cât s-or perindat pe aicia comuniştii, or mai ajutat şi ăia la degradarea lui. Nimeni nu pune mâna şi, în câţiva ani, ăsta (n.r. castelul) se duce, aşa cum s-or dus şi grajdurile astea. În ’90 erau în picioare. Aici or fost atelier auto şi depozit de uleiuri. După ce i-o scos afară, gata a fost totul!

Informaţii utile

În Carani se mai poate vizita Biserica Romano-Catolică “Înălţarea Crucii” (1734), care se află în vecinătatea Castelului Contelui de Mercy. De asemenea, la numai 18 km de Carani se află Biserica Romano-Catolică din Vinga (1890).


Articol scris de Alexandra Palconi

Traducere în limba engleză de Doiniţa Spuză

Credit foto: Cristian Sitov | Flavius Neamciuc

Surse

Surse
1 Donauschwaben Villages Helping Hands, a Nonprofit Corporation
2 WikipediaLista Monumentelor Istorice din judeţul Timiş
3 comentarii la "Castelul Contelui de Mercy din Carani"
  • Klaus Michael
    9 mai 2014 la 22:58

    Nu a fost niciodata “Castelul Contelui de Mercy” de asemenea Mercy nu a fost niciodata acolo. In Memoria Contelui, ( Guvernatorul Timisoarei ) “Mercydorf” a primit aceasta denumire. Eu am crescut in vecinatatea acestui” fost” frumos Castell. Si in prezent as cunoaste fiecare caramida,fiecare Usa s.a.m.d.

  • Alexandra Palconi
    28 iunie 2014 la 10:48

    Ne bucurăm că puteţi confirma faptul că nu a fost niciodată al Contelui de Mercy, pentru că pe toate indicatoarele către castel este oferită această informaţie greşită.

  • Conacul Mocioni din Foeni | Prin Banat
    9 august 2014 la 19:04

    […] stil neoclasic, şi este una dintre cele mai vechi clădiri istorice din Banat, la fel cum e şi Castelul Contelui de Mercy din Carani (1734). În timpul Revoluţiei de la 1848, frumosul imobil din Foeni a fost distrus aproape în […]

Lasă un comentariu