Înapoi la prima pagină  |  EN  |  DE

Palatul (Băile) Neptun din Timişoara

Publicat în Povești3 comentarii

În 2014 s-au împlinit 100 de ani de la finalizarea lucrărilor de construcţie la Palatul (Băile) Neptun, una din clădirile emblematice ale Timişoarei, cunoscută pentru baia publică de mari dimensiuni şi bazinul de înot care au existat până nu demult aici. Astăzi, edificiul găzduieşte spaţii de birouri pentru companii, un restaurant şi în jur de 20 de apartamente în „Blocul Neptun”.

Câteva conducte astupate, care alimentau altădată băile publice, precum şi câteva bazine, părăsite în demisolul clădirii, sunt singurele mărturii ale funcţiei pe care o avea Palatul (Băile) Neptun în trecut.

De la Casa Székely/Hungária Fürdö la Băile Neptun

În 30 martie 1912, arhitectul-şef al Timişoarei din acea vreme, László Székely, primeşte autorizaţie pentru construirea Palatului Neptun, un proiect pe care îl finalizează în anul 1914. Iniţial, clădirea trebuia să fie locul unei elegante cafenele, însă ideea a fost respinsă.

La vremea inaugurării sale, Palatul (Băile) Neptun era dotat cu un ansamblu modern de băi publice, un bazin de înot şi un restaurant, care au funcţionat pentru multă vreme în Timişoara. Băile publice, îndeosebi, fuseseră proiectate pentru a înlocui fostele băi turceşti din cartierul Fabric şi au fost deschise într-o perioadă în care nu mulţi timişoreni se puteau lăuda cu o baie proprie în casă.

Construcţia impunătoare este un exemplu al Secesiunii Vieneze şi poartă pe fronton iniţialele arhitectului: L S. Totodată, coronamentul acoperişului este o replică a esteticii lui Otto Wagner. În timpul Imperiului Austro-Ungar, Palatul Neptun se numea atât Hungária Fürdö (Băile Ungaria), cât şi Casa Székely – după arhitectul László Székely, care a fost primul proprietar al clădirii.

După 1919 primeşte denumirea pe care o păstrează până astăzi – Palatul (Băile) Neptun, cu unele excepţii când se face referire la edificiu cu numele de Baia Centrală sau Băile Populare. În anii 1930, familia Nobel era proprietara palatului1)Getta NeumannDestine evreieşti la Timişoara – Portretul comunităţii evreieşti din perioada interbelică până azi, Hasefer, 2014. Odată cu instaurarea regimului comunist, Palatul (Băile) Neptun a fost naţionalizat, aparţinând de GIGCL (Grupul Întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă) Timiş, secţia Salubritate.

Un restaurant peste bazinul de înot din Palatul Neptun

Astăzi, faţada principală a Palatului Neptun găzduieşte spaţii de birouri şi un restaurant de lux. Tot aici, printr-o uşă separată, aflată în partea stângă a Palatului Neptun, se intră în aşa-numitul Bloc Neptun. Această denumire a fost întărită mai ales în perioada comunistă, când băile publice din demisol (inclusiv bazinul de înot de la parter) şi blocul de apartamente Neptun erau administrate separat.

La intrarea în Blocul Neptun exista un portar angajat de GIGCL, care-i întâmpina pe timişorenii care veneau la băi. De asemenea, timp de mai mulţi ani, în incinta băilor publice din demisol a funcţionat o spălătorie. Pe vremuri, echipa de polo ILSA Timişoara (Industria Lânii, Societate Anonimă) obişnuia să-şi facă antrenamentele în micuţul bazin din Palatul Neptun.

Bazinul de înot din Palatul Neptun în anul 1915/ Foto: druckeria.ro

Bazinul de înot din Palatul Neptun în anul 1915/ Foto: druckeria.ro

În jurul anului 1965, acesta a fost renovat, pierzându-şi frumuseţea de odinioară. De atunci, în afară de unele retuşuri şi zugrăveli periodice, bazinului nu i s-au mai adus alte modificări. La începutul anilor 2000, cu puţin timp înainte să fie acoperit pentru totdeauna, acesta arăta astfel:

Bazinul de înot din Palatul Neptun în anul 2003. Foto: druckeria.ro

Bazinul de înot din Palatul Neptun în anul 2003/ Foto: druckeria.ro

În 2003, peste faimosul bazin a fost amenajată o sală de fitness, care şi-a desfăşurat activitatea aici până în urmă cu aproximativ patru ani. După aceea, clădirea este preluată de o cunoscută companie bănăţeană care îmbuteliază apă minerală şi trece printr-un amplu proces de renovare.

Bazinul de înot nu mai este pus în valoare nici de această dată, în incintă amenajându-se un restaurant, dar Palatul Neptun îşi recapătă strălucirea, procesul de restaurare urmărind într-o anumită măsură arhitectura originală din interior. În urmă cu un an, spaţiul restaurantului a fost dat spre închiriere societăţii comerciale Duo Grup SRL, care deschide aici actualul Restaurant Merlot.

Noi am preluat incinta restaurantului în octombrie 2013. Modificările esenţiale la arhitectură au fost făcute de către actualul proprietar al clădirii. Noi am intervenit doar asupra detaliilor de ambianţă: am mai încălzit atmosfera cu obiecte de artă – tablouri, statuete, oglinzi, flori etc. Din punct de vedere culinar, restaurantele nu se împart după perioade istorice, ci după regiuni geografice. Merlot are un meniu fusion mediteraneean care, împreună cu servirea atentă şi atmosfera elegantă creează un mix propriu. Perioada istorică în care a fost ridicată clădirea îşi pune amprenta pe ambianţa plăcută şi elegantă a restaurantului. O accentuează, o validează, dacă vreţi, ne-a spus Radu Ianas, directorul general al restaurantului.

Înainte nu erau condiţii, nu era apă caldă acasă, ca acum.

Doamna Gheregi, ghidul nostru în Blocul Neptun, locuieşte aici, împreună cu soţul ei, de aproximativ 15 ani. Nu ne poate da prea multe detalii despre trecutul clădirii, dar e bucuroasă că ne poate conduce prin culoarele întortocheate, asemenea unui labirint, de la demisol, care odată adăposteau băile publice şi spălătoria.

Locul fostelor băi publice a fost transformat în boxe de depozitare pentru cei care locuiesc în Blocul Neptun. Nici conductele de apă care alimentau băile înainte nu mai funcţionează, fiind închise şi astupate. „Aici erau şi bazine. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu ele, că s-au mai făcut lucrări. Nu ştiu, că şi noi suntem veniţi aici doar de vreo 15 ani. Soţul, băiat fiind, venea aici la băi, fiindcă era apă caldă. Prin ’73 m-am angajat eu în Timişoara şi am auzit că veneau colegele mele aici la băi. Înainte nu erau condiţii, nu era apă caldă acasă, ca acum”, ne-a spus doamna Cheregi.

Vedeţi ce clădiri rezistente se făceau acum 100 de ani? Am înţeles că blocul e făcut de austro-ungari – aşa am înţeles de la bătrânii care au fost aici. Sus sunt plăci pe care scrie în ungureşte, ne-a mai zis doamna Cheregi. Într-adevăr, plăcuţele care indică fiecare nivel al Blocului Neptun s-au păstrat intacte până azi şi sunt scrise în limba maghiară.

Dintr-o discuţie ulterioară cu soţul doamnei Cheregi, mai aflăm că băile publice adăposteau inclusiv un bazin pentru copii, dar acesta a fost spart. Aceeaşi soartă au avut-o şi căzile de la demisol, care au fost distruse şi duse la fier vechi.

Vechiul ascensor din Blocul Neptun a funcţionat până aproape de ’89, după care i-au fost luate piesele şi duse la un alt ascensor dintr-o clădire din Timişoara. În oraş sunt încă două lifturi identice cu ăsta: unul era în clădirea de la Materna, dar nu ştiu dacă mai există şi acum, şi altul în clădirea de vizavi de hotelul Continental. Domnul Cheregi a mai adăugat că cei din Blocul Neptun au în plan să demonteze vechiul ascensor şi să-l ducă la fier vechi. Noi sperăm că, până la urmă, acest lucru nu se va întâmpla.

Podul Decebal şi Parcul „Regina Maria” din vecinătatea Palatului Neptun

Palatul (Băilor) Neptun se află la intrarea în cartierul istoric Fabric (vezi pe hartă), la intersecţia dintre Splaiul Nistrului – înainte strada Galaţi, şi Bulevardul 3 August 1919 – înainte Liget Ut., apoi strada 12 Aprilie 1961, şi face parte din Ansamblul Urban „Fabric” (II). În vecinătatea edificiului se află alte două construcţii remarcabile: cel mai vechi pod din beton armat şi cel mai vechi parc din Timişoara.

Parcul Regina Maria se află vizavi de Palatul (Băilor) Neptun şi a fost construit în 1862. Iniţial, el purta numele Coronini, după contele şi guvernatorul militar şi civil al Voivodinei Sârbeşti şi al Banatului Timişan (1851 – 1860). Alte denumiri: Parcul Orăşenesc sau Parcul Poporului.2)Ioan Haţegan, Cornel Petroman Istoria Timişoarei, vol. I, Banatul, 2008

Podul Decebal, construit în 1910, reprezintă o intrare simbolică în cartierul Fabric şi se află pe terenul fostei „esplanade”, câmpia pe care au fost interzise construcţiile până în anul 1892, când Timişoara şi-a pierdut caracterul de fortăreaţă militară. De asemenea, alipit Palatului Neptun, pe Bulevardul 3 August 1919, nr. 1, se află Palatul Székely, construit, în anul 1911 (în numai şapte luni şi jumătate), de arhitectul László Székely pentru mama sa.3)Accesul monumental în cartierul Fabric: Bulevardul 3 august 1919 – www.primariatm.ro


Articol scris de Alexandra Palconi

Credit foto: Flavius Neamciuc / Cristian Sitov

Surse   [ + ]

1. Getta NeumannDestine evreieşti la Timişoara – Portretul comunităţii evreieşti din perioada interbelică până azi, Hasefer, 2014
2. Ioan Haţegan, Cornel Petroman Istoria Timişoarei, vol. I, Banatul, 2008
3. Accesul monumental în cartierul Fabric: Bulevardul 3 august 1919 – www.primariatm.ro
3 comentarii la "Palatul (Băile) Neptun din Timişoara"
  • tina
    12 septembrie 2014 la 02:57

    7 luni jumate pentru un palat cand primaria se beşeşte 2 ani sa puna niste piatra cubica in Piata Unirii :)))

  • ...dă Bihor poți fuji dar nu te poți ascunde | The Frowned Upon Area
    6 octombrie 2014 la 23:42

    […] perioada ocupației austro-ungare, clădirea a purtat denumirile de Hungária Fürdö (Băile Ungaria) şi Casa Székely, deoarece László Székely a fost și primul proprietar al […]

  • mis
    25 noiembrie 2014 la 23:21

    Un comentariu plin de emotie încerc sa conchid după asa marete fapte a unor trecători maghiari cu viziuni atât de frumoase precum palatul băilor Neptun. S a privesti lucruri frumoase este la fel de plăcut ca si întâlnirea cu o parte din tine de mult uitata,reînviată de prezent si oglindita de viitor. Am dorit sa spun acestea pentru ca le am văzut in toata splendoarea lor ,student fiind acum 21 de ani .

Lasă un comentariu